"Tot ceea ce spunem copiilor va deveni vocea interioara a lor ca adulti"
Intr-o zi ma uitam la copilul meu si il vedeam cat de frumos este, ma uitam la toate detaliile trupului lui, de la par, sprancene, urechi, pana la degetele de la picioare si i-am spus ca este un copil atat de frumos, la care el uimit, m-a intrebat: "cum asa mami?". Am ramas socata si uimita de faptul ca el nu stia acest lucru. Mereu ii spuneam cat de frumos este, insa in diferite contexte: cand isi alegea singur hainele, cand isi punea cate un accesoriu, isi aranja parul, cand lua cate o pozitie pentru sedinta foto :) etc. Mi-am dat seama atunci ca trebuie sa actionez.
De cate ori in copilarie nu auzeam de la parinti, frati, bunici, educatori, vecini etc cuvinte precum "esti proasta, bleguta, grasa, mataita, puturoasa, nu sti numic, esti batuta-n cap..." sau eram comparati cu alti copii, frati sau surori care faceau unele lucruri mult mai bine decat noi. Poate ca unii dintre noi au incercat sa isi depaseasca acest "handicap" produs de altii, sau l-au infundat adanc in inima, insa acele cuvinte care atunci ne-au durut au ramas acolo undeva in subconstientul nostru si ele ies la iveala sub diferite forme, sau ne blocheaza dezvoltarea noastra. De cate ori nu ne-am zis adulti fiind "nu, nu suntem asa" si am incercat din rasputeri sa dovedim ca nu suntem asa cum afirmau altii, insa ceva "ne tinea" faceam lucrul acela bine, ziceam chiar foarte bine dar TOT nu eram pe deplin impliniti si satisfacuti. Undeva inlauntrul nostru ceva nu ne lasa sa ne bucuram de reusitele noastre. Doar cand am inteles problemele si am invatat sa ne acceptam complet si profund asa cum suntem, am reusit sa inlaturam acele bariere si sa traim liberi!!!.
Asadar, l-am luat pe baietelul meu si l-am pus in fata oglinzii, i-am aratat cat este de frumos, ne-am uitat la toate detaliile fizice, apoi am trecut la celalalte spirituale, sociale. Pot sa va spun ca l-am simtit fericit, era fericit si multumit de el insusi.
Este atat de important ce cuvinte aruncam asupra copiilor nostri, cum le vorbim, ce impresie le lasam despre felul lor de a se descurca in viata, daca le aratam incredere, asfel incat si ei sa poata avea incredere in ei insisi, daca le aratam cat de minunati sunt si cat de multumiti suntem de ei vom semana in ei acceptarea de sine, valoarea lor ca indivizi, insa cel mai important dintre toate este DRAGOSTEA. Nimic din toate acestea nu vor avea efectul scontat daca nu traiesc dragostea, daca nu o simt, nu o vad, nu o primesc. Noi le cream imaginea de sine pe care o vor avea, de noi depinde asta! Este de datoria noastra sa cream aceasta imagine cat mai clara! Sa ne alegem cuvintele cele mai frumoase care descriu cel mai frumos felul lor de a fi. Cuvinte minunate sunt din abundenta ! Haideti sa le folosim cu dragoste pentru copii nostri!!!
Trebuie sa ne amintim ca Dumnezeu ne-a daruit acesti copii, sa cautam dar intelepciunea necesara ca sa ii crestem sanatosi atat fizic, cat si emotional, mental, spiritual.
Meggy
